10 lucruri care-mi plac la Bucuresti

10 lucruri care-mi plac la Bucuresti


De cand am ajuns in Bucuresti, adica de vreun an si ceva, orasul asta m-a adoptat inca din prima zi. Intial, am plecat cu o doza de scepticism si cu morcovu-n fund, ca poate nu voi reusi sa ma acomodez, desi stiam de ce am ales sa studiez aici. Si ca mine, mai sunt inca cateva mii sau zeci de mii de studenti care au trecut prin situatia asta. De regula reteta-i compusa dintr-una bucata persoana visatoare si care vrea ceva de la viata, venita dintr-un oras cu mult mai mic decat Bucurestiul si care nu e obisnuita cu viata asta agitata, dar e dispusa sa o faca. Povesteam aici, cum a fost atunci cand am venit in Bucuresti prima data singur. De atunci lucrurile s-au mai schimbat.

Foarte multa lume vorbeste despre Bucuresti de parca ar fi fratele mai mic al Cernobilului, ca un oras fara farmec si sens. De unde atata bucurie pe capul lor, nu stiu, dar eu stiu sigur ca nu voi avea cum sa le dau dreptate. Eu am cele 10 motive ale mele pentru care-mi place Bucurestiul.

 

1. Parcurile. Doamne, in Bucuresti sunt cele mai superbe parcuri! Mai ales poate pentru ca Bucurestiul la capitolul spatii verzi, sta putin cam prost, iar oazele de verdeata sunt de cele mai multe ori o binecuvantare. Si nu orice fel de binecuvantare. Trei mari parcuri sunt de vizitat in Bucuresti: Cismigiu, Herastrau si I.O.R. Primul, e cel mai la indemana, pentru ca e aproape de centru, se parcurge la pas fara probleme si e foarte cochet. De Herastrau, n-as putea garanta ca se poate parcurge la pas, doar daca esti atlet de performanta. O intamplare amuzanta, asta-vara, am hotarat sa ies la o plimbare in Herastrau impreuna cu doua prietene. Greseala mea a fost sa merg catre intrarea gresita. Nu mai zic ca am mers pe jos 1 ORA, pe ceas, pana ce-am ocolit 70% din lac, deci nu era tot. Herastraul e cat jumatate din Botosani, asta ca o aproximare generala, dar o zi petrecuta acolo, nu cred c-ar strica sau deranja cuiva. Parcul I.O.R. este iarasi unul din colturile superbe ale Bucurestiului. Cred ca-n ultima perioada incep sa capat o slabiciune pentru parcuri…

2. Cladirile vechi. Asta-i un capitol la care Bucurestiul iarasi sta foarte bine, dar foarte prost cand vine vorba de reconsolidarea lor. Totusi, daca vrei, poti sa te bucuri de ele, pacat ca peste cativa ani, nu stiu daca va mai ramane ceva din ele. Au un aer aparte si o prestanta pe care nu le-o poate distruge absolut nimic. O plimbare Romana – Universitate, iti poate demonstra faptul ca Bucurestiul inca mai are clasa si stil.

3. Centrul vechi. Eh, aici e cu dus si cu intors. O parte din el, nu tot. Cea mai veche zona a Bucurestiului, Lipscaniul e mai mult o aglomeratie de baruri cu tot felul de dubiosi, dar ziua, Lipscaniul e o alegere buna pentru o plimbare. Cafenelele nu sunt aglomerate, este liniste, nici naiba nu trece ziua pe Lipscani, deci, toate plusurile i se cuvin.

4. Strazile. Pare banal sa spui ca-ti plac strazile dintr-un oras, dar le trec, pentru-ca sunt absolut superbe. Multe dintre ele au ramas neschimbate de catre regimul comunist si isi pastreaza farmecul frantuzesc din perioada interbelica, mai ales vara si toamna. La capitolul asta, sectorul 2 mi se pare ca sta cel mai bine.

5. Aglomeratia. Eh, asta e un lucru care-mi place doar mie, poate. Nu suport sa vad trei oameni pe strada, mai bine 300 si agitati, decat 3 pierduti in spatiu.

6. Ai unde sa te distrezi. Daca ai chef de distractie, de orice fel, Bucurestiul nu duce lipsa si nu cred ca va duce lipsa la capitolul asta. De la cluburi, baruri, cafenele, puburi, tot felul de terase, pana la teatre, muzee, opera si tot felul de festivaluri, care se desfasoara anual, pe toate le ai aici. Bani si timp iti trebue, ca-n rest, distractia o gasesti, sigur.

7. Orasul asta chiar nu doarme niciodata. La orice ora din zi si din noapte o sa vezi forfota. Tot timpul o sa vezi oameni pe strada, indiferent ca esti in centru sau in alta zona. E ca un furnicar care munceste nonstop.

8. Lumea nu se uita ciudat la tine. Daca te afli intr-un oras mai mic si iesi in oras cu o peruca roz pe cap si in slapi, toata lumea se va uita la tine, dar daca iesi la metrou, aici, nimeni nu-ti va da prea multa atentie. Fiecare e in lumea lui si nu apuca sa dea importanta prea mare analizei oamenilor. Ei le stiu pe ale lor, nu pe ale celorlalti. Unii poate nu judeca, altii poate nu au timp sa judece. Oricum ar fi, mi se pare un lucru bun.

9. Oamenii. Bucurestiul nu are oameni rai. Exista tiparele si cliseele formate de-a lungul timpului, presurate cu tot felul de povesti cu tenta rasista, dar oamenii de aici nu sunt chiar asa de rai. Singura problema a lor este aceea ca multi dintre ei au uitat sa se bucure de micile lucruri in viata, pentru ca sunt macinati de griji, probleme si bani. Nu judec si incerc sa vad mai departe de lucrurile astea, atunci cand ii privesc sau intru in contact cu ei. Plec de la prezumtia ca toti oamenii sunt buni si de regula, daca stii cum sa le vorbesti, chiar sunt buni.

10. E o jungla. Si e o jungla care te forteaza sa te formezi inca din prima zi. Aici, daca gresesti ai platit. Nu exista compromis. Un oras care de regula nu iarta nimic, iar regulile de regula sunt cele date de catre natura, exact ca intr-o jungla. Nu te adaptezi, ai toata libertatea sa renunti sau sau platesti pentru asta. Un oras cu o gramada de tentatii, care te ispitesc la orice pas, dar fiecare alege pe ce cale vrea sa mearga. E un fel de mers pe o sfoara deasupra unei prapastii. Un pas gresit si ai cazut.

Da-i cu replica, nu ezita!

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s