Category: bucuresti

Buturuga mica, salveaza caru` mare.

Buturuga mica, salveaza caru` mare.


Mi-am adus aminte de-o poveste tare draguta, astazi la curs. O doamna diplomat, a povestit-o anul trecut, la o conferinta la care am luat si eu parte. Incerc, sa o redau, cat de bine pot, in mare…

Delegatia Romaniei este invitata la o serata/petrecere/ce vreti voi, de catre un anume stat, nu conteaza neaparat numele. Eh, la petrecerea respectiva, nu erau invitati chiar oricine si nu multe tari aveau trimisi acolo, cercul fiind cat se poate de restrans si exclusivist. Romania, in schimb, avea. Drept urmare, reprezentantii statului, nu trebuiau s-o dea in bara sub nici o forma. Nu e asta o problema, in diplomatie, pana si soferul stie cum sa se comporte, citeste o cartulie pe care o invata ca pe o rugaciune, cu bunele maniere, cateva aspecte legate de limbajul trupului, tinuta, etc etc. De bine de rau, desi poate unora o sa li se para greu de crezut, dar Romania a avut intotdeauna diplomati si corpuri diplomatice foarte bine pregatite, care au stiut cum sa se comporte in lume, lucru de altfel de respectat.  Continue reading “Buturuga mica, salveaza caru` mare.”

Advertisements
10 lucruri care-mi plac la Bucuresti

10 lucruri care-mi plac la Bucuresti


De cand am ajuns in Bucuresti, adica de vreun an si ceva, orasul asta m-a adoptat inca din prima zi. Intial, am plecat cu o doza de scepticism si cu morcovu-n fund, ca poate nu voi reusi sa ma acomodez, desi stiam de ce am ales sa studiez aici. Si ca mine, mai sunt inca cateva mii sau zeci de mii de studenti care au trecut prin situatia asta. De regula reteta-i compusa dintr-una bucata persoana visatoare si care vrea ceva de la viata, venita dintr-un oras cu mult mai mic decat Bucurestiul si care nu e obisnuita cu viata asta agitata, dar e dispusa sa o faca. Povesteam aici, cum a fost atunci cand am venit in Bucuresti prima data singur. De atunci lucrurile s-au mai schimbat.

Foarte multa lume vorbeste despre Bucuresti de parca ar fi fratele mai mic al Cernobilului, ca un oras fara farmec si sens. De unde atata bucurie pe capul lor, nu stiu, dar eu stiu sigur ca nu voi avea cum sa le dau dreptate. Eu am cele 10 motive ale mele pentru care-mi place Bucurestiul. Continue reading “10 lucruri care-mi plac la Bucuresti”

Politica pe strazile Bucurestiului. Reportaj cu unul din oamenii strazii

Politica pe strazile Bucurestiului. Reportaj cu unul din oamenii strazii


Anul trecut am avut de facut un proiect pentru o materie la facultate. Ni s-a spus sa facem un material in care sa scoatem in evidenta nivelul de implicare politica a clasei de jos, parerea acesteia si cum o percepe. Materialul deja il aveam, asa ca n-am mai stat mult pe ganduri. Am ales sa ma axez pe oamenii strazii din Romania. M-am plimbat ceva prin tara asta si am vazut multe, dar unul din lucrurile care m-au impresionat cel mai mult, a fost faptul ca am dat de foarte multi oameni ai strazii inteligenti si cu studii.  De mic am avut in minte faptul ca oamenii strazii nu au studii, nu stiu prea multe si au fost napastuiti de viata, fiind cea mai joasa treapta a societatii din toate punctele de vedere. M-am inselat, mintea imi era necoapta, iar gandirea de copil imi oferea de fiecare data cate un soc, atunci cand stateam de vorba cu ei si vedeam ca lucrurile nu sunt chiar asa, la prima mana si mai usor de inteles, poate. Continue reading “Politica pe strazile Bucurestiului. Reportaj cu unul din oamenii strazii”

Taxi-n Bucuresti…

Taxi-n Bucuresti…


De regula cand mergi taxiul, mai ales in Bucuresti, trebuie sa devii un fel de vanator. Incepi de la alegerea masinii, cateva priviri taximetristului pe care sa-l alegi, sa iti faci o prima impresie despre el, daca se poate, iar dupa ce l-ai ales, te urci si ii spui unde vrei sa te duca. Problema e ca sistemul asta de analiza, cel putin la mine, n-a prea dat roade in marea parte a ocaziilor, iar experienta mea cu taxiurile in Bucuresti a fost una, putin nefericita. Continue reading “Taxi-n Bucuresti…”

Ideo Ideis 2013 : E despre tine. Cateva idei dupa festival.

Ideo Ideis 2013 : E despre tine. Cateva idei dupa festival.


ideo ideis 2013 poze

Cum spune si titlul, anul acesta, in ciuda faptului ca nu imi era pus in program, am fost la Ideo Ideis. Am plecat din Botosani intr-o sambata dimineata la ora 6, eu un coleg si o colega. Eram rupti in gura de somn si habar n-aveam pe ce lume suntem, sau cel putin eu, pentru ca am uitat spre rusinea mea cum e sa te trezesti dimineata devreme, dar eram constient ca la capatul drumului ma asteapta un premiu, Ideo Ideis. Drumul a fost foarte frumos, am ras, am glumit, ne-am stresat unii pe altii cu muzica sau cu pauzele mele de tigara, am dat buzna la mancare in Buzau mai ceva ca niste tatari flamanzi si ne-am bucurat de calatorie. M-am bucurat si de mersul bara la bara de pe centura Bucurestiului, lucru care mi-a readus aminte ce ma asteapta din nou din toamna la facultate: aglomeratie si mult stres, dar intr-un final am ajuns la destinatie. Acolo, distractia, voia buna, entuziasmul si teatrul erau la ele acasa. Continue reading “Ideo Ideis 2013 : E despre tine. Cateva idei dupa festival.”

Dupa o saptamana de stat acasa…

Dupa o saptamana de stat acasa…


… Poate ca multi s-ar astepta sa incep a face o lista scurta spre foarte lunga cu motive de ce m-as intoarce inapoi la Bucuresti.

Nu, tura asta nu se intampla asta! M-am intors de aproape o saptamana acasa, in Botosani. N-am crezut niciodata ca  acasa  poate suna atat de bine. Orasul a ramas aproape la fel. Cum l-am lasat, asa l-am si gasit. De regula, intr-un oras mic, daca se face vreo schimbare, e ca se mai deschide vreo crasma sau club nou, altceva nu.In Botosani se fac sensuri giratorii aproape in fiecare intersectie. E amunzat si imi place!  In fiecare intersectie sa fie sens giratoriu. O sa se mearga ca-n branza. E mai curat ca Bucuresti, logic, este de asteptat. E mult mai linistit si mult mai calm.Botosaniul asta e bun pentru petrecut batranetea.

Mancarea de acasa, e mancarea de acasa! Si daca ar sta sa-ti gateasca o suta de bucatari, de cele mai multe ori, mancarea facuta de mama e de neegalat! Inainte sa plec la Bucuresti nu punea sare aproape deloc in mancare. Eu acolo m-am dezobisnuit sa mananc nesarat, iar cand am ajuns aici am constatat cu stupoare ca mama pune sare in mancare.

La facultate 90% dintre studenti uita de alimentatie, adica de mancare. Mananci cand apuci, iar daca apuci, in “meniul zilei” sigur se afla si un covrig din ala datator de Ulcer sau sora-sa mai mica, Gastrita.Apoi mai vin cateva cafele, o cola, alergatura, plus un curs si eventual inainte sa ajungi acasa seara, mai bei o bere. Nu am mai pus tigarile, pentru-ca astea se integreaza in cuvantul mancare, de cele mai multe ori.  Cand am ajuns in Botosani, mama m-a trecut pe dieta. Doua zile am mancat numai fructe. N-am mancat tot anul fructe, cate am mancat in Botosani in doua zile. Da mi-a prins bine. Au fost vreo doua trei mici problemute pana m-am obisnuit cu regimul ( :)) ) , dar dupa m-am dat pe brazda.

Dupa o saptamana de stat acasa, inca nu m-am plictisit si mare lucru nu am facut. Pur si simplu am stat. Probabil mi-am descoperit vreo latura mai familista si probabil ca de aceea scriu si articolul la o ora cand stiu ca traficul generat de catre facebook sau alte platforme, e destul de mic. :d

Vara asta poate fac un tur de manastiri, daca o sa fie fonduri si posibilitati si  poate fac rost de bani si-mi incep documentarul.

Apropo, cu mare mandrie spun ca azi n-am fumat deloc. DELOC! Beau ceai de musetel cu tei intr-o prostie, poate de aceea. Totusi, mi-e si mie mirarea ca nu am simtit nevoia sa fumez. E un pas mare pentru mine, un pas mic pentru ceilalti!

Botosani
Fotografii Botosani
Garnituri de metrou noi, din 2014, via Bucuresti

Garnituri de metrou noi, din 2014, via Bucuresti


De atata timp se vorbeste ca suntem prea multi pe Pamant, ca in 20 de ani o sa depasim pragul de 9 miliarde de oameni, ca saracia e mare si ca traficul este din ce in ce mai dificil, intr-o era in care masina a fost accesibila aproape oricui, cand dosarele de creditele si de leasinguri rulau mai ceva ca banii pe la bairamurile cu Florin Salam,  trebuie sa ne gandim la o alternativa pentru buna circulatie a oamenilor. Bine, problema a fost rezolvata prin alte locuri, dar asta este partea a doua. Si, in plus, in  ziua de astazi, banii si relatiile de dragoste alimentate doar de catre card, nu mai sunt joburi stabile, deci un motiv in plus sa ne alarmam.

METROREX, a anuntat ca a facut o investitie de 97 de milioane de euro, fara TVA, cumparand 16 trenuri de metrou, noi. Pana aici totul este absolut impecabil. Garniturile noi, le vor inlocui pe alea de tip Bombardier, de pe vremea raposatului, cu aer conditionat automat, denumit generic ” curent“, de la inceputul anului viitor. Continue reading “Garnituri de metrou noi, din 2014, via Bucuresti”

Noaptea Muzeelor 2013 din Bucuresti. Cateva impresii…

Noaptea Muzeelor 2013 din Bucuresti. Cateva impresii…


…Si asta nu datorita mie, ci prietenilor, care au tras de mine inca din timpul saptamanii si mi-au adus aminte aproape de fiecare data cand ma intalneam cu ei, ca sambata seara este Noaptea Muzeelor 2013 din Bucuresti. Cum din fire sunt putin mai… Comod si iubitor de somn, am incercat sa fentez, rusinos, iesirea la muzee.Nu prea mi-a mers, pentru ca am uitat sa dau telefonul pe Silent cand m-am pus la somn in mijlocul zilei. Asa ca, m-am avantat la o mica plimbare de seara in scop educativ. Desi nu am vazut prea multe muzee –doar doua–  zic eu, ca sunt cate ceva de povestit.

M-am pornit tarziu, dar am inceput cu Muzeul Militar National ” Ferdinand I”, Bucuresti, unde mi-am putut clati ochii cu diferite obiecte militare, incepand de la brevete de militar, documente, uniforme, arme si terminand, nu in ultimul rand, cu cateva tunuri si masini de lupta, parcate glorios in curtea muzeului. Am ramas placut impresionat de sectorul muzeului dedicat evenimentelor din 1989, care-ti trezesc fiori, dar in acelasi timp te fac sa intri in “starea de razboi” din vremea respectiva. Am putut vedea de la geci, arme, obiecte personale, uniforme apartinand eroilor nationali din 1989, pana la usa Comitetului Central al PCR, distrusa de gloantele revolutionarilor.

Totodata, am dat un ochi peste o editie a ziarului Scinteia, dinainte de Revolutie, iar apoi m-am uitat peste un articol al unui ziar romanesc imediat dupa `89, pentru a observa doza de “indoctrinare comunista” si cat a mai ramas din ea. Am ramas putin impresionat sa observ cum intr-un timp relativ scurt, tehnicile de propaganda raman aceleasi, doar interesul se schimba. Mi-am adus aminte de un lucru tare dragut pe care l-am invatat recent la facultate Continue reading “Noaptea Muzeelor 2013 din Bucuresti. Cateva impresii…”

Azi am fost la fotbal…

Azi am fost la fotbal…


– Ce faci, ma?

-Uite bine, ma duc la un fotbal, tu?

– Unde te duci?

-La fotbal!

-Ce sa cauti tu acolo?

-Da ma, m-au convocat! :)))
Cred ca asta ar fi fost discutia cu oricine m-ar fi sunat astazi si m-ar fi intrebat unde ma duc.Multi prieteni probabil ca vor incepe sa rada cand vor citi postul, dar da, astazi chiar am fost la fotbal! Eu cu fotbalul am avut tangenta doar la nivel de FIFA si uitatul la meciuri.Jucatul mai putin! Nu am fost adeptul lui, drept urmare singurele dati cand jucam fotbal, erau in vremurile cand imi petreceam timpul pe afara, batand mingea –  vorba vine ” batand mingea” –  printre blocuri cu prietenii din copilarie. Continue reading “Azi am fost la fotbal…”

Ventrilocul – Eduard Sandu si ” Romeo “

Ventrilocul – Eduard Sandu si ” Romeo “


Pe Eduard l-am vazut in cateva piese de teatru la Botosani, cand inca mai era actor la Teatrul din Botosani.A fost unul din seria de actori, care au renuntat la viata de actor “de provincie“, desi poate formularea suna putin dura, dar nu are vreo tenta ce ar leza talentul sau pasiunea pentru teatru a celorlalti, ci ma refer la partea strict financiara.

Hotarat sa-si faca o cariera proprie, Eduard este primul ventriloc din Romania. Am auzit prin Botosani ca s-ar fi apucat de treaba asta, dar n-am apucat sa-l fi vazut niciodata .De actor bun stiam ca e, dar azi am vazut ca e si un ventriloc bun ( bine, tot din actorie e si asta… )…  Continue reading “Ventrilocul – Eduard Sandu si ” Romeo “”