Category: oameni

Teoria formelor fără fond…

Teoria formelor fără fond…


… sau pretenții de oameni civilizați, cu spirit civic și mereu săritori, doar cu vorba. Căcăm baloane doar ca să părem interesanți, dar nimeni din noi nu face nimic, niciodată.Pretenții fără nicio bază, pentru-că îs doar la stadiul de vorbe, tot timpul.

Este un exemplu clasic, care arată cât de stricat acționăm în situațiile acestea. Suntem indiferenți, egoiști, nepăsători și refuzăm să deschidem ochii, să vedem realitatea și să acționăm.

Exemplul cu bicicleta este unul relativ, dar oamenii reacționează așa și în situații mai grave.Se feresc să scheme poliția, salvarea sau pompierii când este nevoie, crezând că dacă formează 112, cineva o să vină în spatele lor și o să-i snopească în bătaie.

Să n-aveți pretenția de a trăi mai bine, pentru-că sincer, cu parere de rău o spun, genul ăsta de societate sau grupuri de oameni, să nu generalizez prea mult, își merită soarta!…  Continue reading “Teoria formelor fără fond…”

Advertisements
Cei mai deștepți votanți

Cei mai deștepți votanți


Chiar îs cei mai deștepți! Când te trezești că n-ai după ce bea apă, că nu vezi nicio speranță în vreun candidat și când știi că toți îs din același aluat, nu prea-ți arde să alegi, adică să votezi. Până la urmă dacă situația e puțin maro, merită măcar împopoțonată cu puțin roz, sau cu albastru, depinde de pix.  Continue reading “Cei mai deștepți votanți”

N-ai cu cine bă, n-ai cu cine!… Niste țărani!

N-ai cu cine bă, n-ai cu cine!… Niste țărani!


Dacă tot îi campanie electorală, e și o stare de asta de sufocare continuă cu mesaje ” E de-al nostru!“, ” Toți pentru unul, unul pentru toți!” și clișee din astea care prind la un  public cu un IQ puțin trecut de 60, am zis să vă arăt o chestie draguță, care e facută cu bun gust și amuzantă totodată.Nu de alta, dar chiar așa e! Na… pe vremea asta, când omul nu știe cum să-și vadă capul de probleme, orașele-s pline de concerte cu fel de fel de artiști de tot felul, că doar trebuie să fie bâlci până-n ziua alegerilor. Eu zic așa, dacă-i bâlci, păi bâlci să fie!…

Votați U.L.R ( de stânga) sau P.P.T ( dacă sunteți de dreapta) ! Continue reading “N-ai cu cine bă, n-ai cu cine!… Niste țărani!”

Dai o țigară, primești un bilet la teatru


Una din cele mai bune metode de promovare a culturii, după părerea mea, a fost pusă în aplicare de câțiva tineri foarte inventivi din Iași. Au împărțit bilete la teatru în schimbul unei țigări. Dai o țigară și primești un bilet la teatru.

Asta e una din afacerile alea unde nu se risipește nimic și nimeni nu pierde. Teatrul câștigă public, oamenii văd o piesă bună de teatru și scapă de o țigară ( bine, cât ar conta ea), iar țigara donată va fi folosită pentru crearea unei lucrări de artă. Ceva mai bun de atât nu știu dacă se putea face.

Dragilor, felicitări!

Pentru a vedea videoul, click aici! ( scuzele mele, dar wordpress.com nu suportă embed-uri de pe alte siteuri decât You Tube și Vimeo)

Despre meltenism și mod de manifestare


Povestea începe așa:Un magazin deschis non-stop, chioșc de ăsta pus în mijlocul trotuarului unde găsești cam tot ce vrei la orice oră din zi și din noapte. Se dă o oră, puțin trecut de 10 seara, o coadă formată din cretini( asa-s ăștia care mai au un gram de bun simț ) și un meltean. Am să încerc să fac o definiție a lui, poate sunt băftoși în lumea asta care n-au dat peste asemenea specimen, iar în eventualitatea în care dau peste unul, să știe la ce să se aștepte. Continue reading “Despre meltenism și mod de manifestare”

Există un 5 mai bărbatatesc?


Serios, uneori parcă trăiesc pe altă lume. Toți știu de toate, numai parcă eu nu. Cum să nu știu că pe 5 mai este ziua bărbatului?… Asta e rușinea rușinilor! Mă trezesc dimineața, deschid calculatorul, pe facebook toată lumea era într-o stare de sărbătoare, cu poze care mai de care, cu urări de sănătate, comentarii peste comentarii, ce să mai… .

De dimineață toate gagicile erau cu la mulți ani! -ul în taste, care mai de care mai creative în mesaje și imagini. Mie mi-a plăcut una singură, care a pus o imaginea asta: Continue reading “Există un 5 mai bărbatatesc?”

E frumos ici`șea, dar nu prea! Diștracție cât cuprinde de zilele orașului Botoșani.


Mare chef a fost zilele astea la Botoșani cu ocazia zilelor orașului. S-au mutat iujurile la vedere, că-n parc erau tratate cu indiferență de cetățeni, s-au instalat mese, bancuțe, s-a pus și o scenă mare în centrul vechi al orașului și s-a dat drumul la bairam. Micul a sfârâit voios, berea zici că a curs din cer,iar voia bună a fost din belșug. Mai pe seară s-a dat drumul și la muzică, artiști locali, dar și de ăștia mai naționali, au încântat urechile rafinate ale spectatorilor.Trei zile, o sărbătoare continuă, simțită și de turiștii străini veniți pe ici`șea.

Acum, după ce s-a cam terminat cheful, rămâne în urmă o eternă problemă, mizeria. Oricum, asta a fost una din micile probleme ale bâlciului, nu de alta, dar Continue reading “E frumos ici`șea, dar nu prea! Diștracție cât cuprinde de zilele orașului Botoșani.”

“Caii la fereastră” – o istorie uitată – de Matei Vișniec la Teatrul Mihai Eminescu, Botoșani


Aseară mi-am adus aminte de vorba unei persoane cunoscute din România: “Dacă regizorii ar avea puțină cultura generală, ar face niște piese de teatru și filme despre tradițiile și istoria României, dar din păcate ne uităm în continuare la niște creații fără viitor!” . Am avut ocazia și onoarea, pot spune totodata, de a merge la premiera piesei de teatru ” Caii la fereastră” scrisă în 1985 de Matei Vișniec, printre ultimele sale piese scrise înainte de a pleca din România comunistă, jucată la Teatrul “Mihai Eminescu”, Botoșani.

Distribuția a fost formată din actorii Bogdan Muncaciu, Gina Pătrașcu, Ioan Crețescu, Volin Costin, Andreea Moțcu, Mirela Nistor, Alexandru Dobinciuc în regia lui Petru Vutcărău, ilustrația muzicală Sergiu Screlea, iar scenografia Mihai Pastramagiu.

O piesă care Continue reading ““Caii la fereastră” – o istorie uitată – de Matei Vișniec la Teatrul Mihai Eminescu, Botoșani”

Lindsey Stirling – muzică pentru urechi fine


Niciodată n-am crezut că va ieși ceva bun dintr-o combinație de dubstep cu un solo de vioară. M-am înșelat, pentru-că am uitat să iau în calcul un termen clișeic, dar adevarat într-o oarecare măsură și anume talentul.

De ea probabil că ați mai auzit pe la American Got Talent, unde a cam lăsat juriul cu gura căscată și cu un risc de a-și umple gurile cu muște. Lindsey Stirling este o tânără din America ce a dorit ca toată viața să cânte la vioară. În ciuda situației financiare proaste, aceasta a reușit să își continuie studiile cu vioara, iar efortul i-a fost răsplatit undeva prin adolescență, participând la diverse concursuri unde bineînțeles a și luat diverse premii. După zicala “vorba multă, sărăcia omului”, închei prezentarea si vă las să vedeți ceea ce stie ea să facă cel mai bine. Continue reading “Lindsey Stirling – muzică pentru urechi fine”

Vine vine primăvara, avem gropi în toată țara!


Iarna asta la cât de greu s-a mers, nu mi-a mai trecut prin cap să mă gândesc și la gropile de după.Un semn l-am primit acum o săptămână când am văzut la știri, așa… informativ, că au început să apară vechile noastre gropi.Legea-i ca primele să răsară în București, obligat-forțat.El e tata lor!

Gândul, ne arată ce mândrețuri de gropi avem.Dolofane, adânci ca o adevarata… gaura 🙂 si nascute exact în locul potrivit. Continue reading “Vine vine primăvara, avem gropi în toată țara!”