Category: Viata

N-ai cu cine bă, n-ai cu cine!… Niste țărani!

N-ai cu cine bă, n-ai cu cine!… Niste țărani!


Dacă tot îi campanie electorală, e și o stare de asta de sufocare continuă cu mesaje ” E de-al nostru!“, ” Toți pentru unul, unul pentru toți!” și clișee din astea care prind la un  public cu un IQ puțin trecut de 60, am zis să vă arăt o chestie draguță, care e facută cu bun gust și amuzantă totodată.Nu de alta, dar chiar așa e! Na… pe vremea asta, când omul nu știe cum să-și vadă capul de probleme, orașele-s pline de concerte cu fel de fel de artiști de tot felul, că doar trebuie să fie bâlci până-n ziua alegerilor. Eu zic așa, dacă-i bâlci, păi bâlci să fie!…

Votați U.L.R ( de stânga) sau P.P.T ( dacă sunteți de dreapta) ! Continue reading “N-ai cu cine bă, n-ai cu cine!… Niste țărani!”

Advertisements
Despre el… într-un mod mai general

Despre el… într-un mod mai general



Pentru-că atunci când te ridici, îți urmezi calea ta și nu aceea care-ți este dictată!Când mergem pe drumuri greșite, niciodată nu vom avea de câștigat ceva. Vom pierde tot, iar mai apoi pe noi înșine. O veche filosofie clișeică, dar prea puțin respectată.

M-am uitat și eu puțin la Eurovision. Nu trebuia!

M-am uitat și eu puțin la Eurovision. Nu trebuia!


Da, bine că s-a terminat ca să am ce să spurc! 🙂 Printr-o eroare voită( asta-i scuză din aia ca să mă scot), am văzut o bucățică mică de Eurovision. Mă plictisesc, știu! Bun… din câte am văzut, nu mi-a plăcut nimic, bine, aproape nimic. Muzică proastă, artiști vai de mama lor, nimic, nimic!

Frumos de ruși și israelieni, care și-au trimis formațiile să cânte “ la oha “. Rușii cu babuțele, aștialalți cu o melodie la bășcăleală. În fine… nu stau să discut prea mult despre porcăria asta de concurs sau festival, ce mă-sa o fi.România, momentan e pe primul loc, Moldova pe doi, iar pe trei nu mai știu, că nu m-a interesat.

Cel mai mult mi-a plăcut Continue reading “M-am uitat și eu puțin la Eurovision. Nu trebuia!”

Copilul care aleargă către mare

Copilul care aleargă către mare


                ” Ce e cu tine iubita mea? Mănânci atât de puțin. De ce?… Mă pândiți? Unde sunteți, unde sunteți?…. Ahahahaa, știu, sunteți acolo! Am să vă dobor pe toți, până la unu, până la unu am să vă dobor pe toți!…

                                                             Regatul meu va fi din nou ce-a fost odată! “

N-ați văzut cumva o țară?


Pentru că nu e 1 decembrie și pentru-că îmi doresc ca în sufletele românilor să revină acel sentiment pe care l-au avut și soldații ce și-au pierdut viața pentru libertatea noastră, patriotismul, scriu acest articol . Pentru ca noi să putem sta liniștiți și să înjurăm în fiecare zi țara asta ce ne adăpostește și care nu ne cere nimic. Nu ne cere!

Și dacă tot nu e 1 decembrie, ar prinde bine pentru sufletul și conștiința noastră de români, să ne aducem aminte ce am fost și ce suntem. Un popor se destramă mereu din interior prin ură și indiferență, iar noi, nu merităm soarta asta!

Vă las o poezie recitată în emisiunea lui Mihai Morar acum ceva timp, ce are un autor necunoscut(cel puțin așa știu din căutarile mele) și sper eu să vă placă!

Spuneţi-mi, n-aţi văzut cumva o ţară ?… Continue reading “N-ați văzut cumva o țară?”

Despre meltenism și mod de manifestare


Povestea începe așa:Un magazin deschis non-stop, chioșc de ăsta pus în mijlocul trotuarului unde găsești cam tot ce vrei la orice oră din zi și din noapte. Se dă o oră, puțin trecut de 10 seara, o coadă formată din cretini( asa-s ăștia care mai au un gram de bun simț ) și un meltean. Am să încerc să fac o definiție a lui, poate sunt băftoși în lumea asta care n-au dat peste asemenea specimen, iar în eventualitatea în care dau peste unul, să știe la ce să se aștepte. Continue reading “Despre meltenism și mod de manifestare”

Există un 5 mai bărbatatesc?


Serios, uneori parcă trăiesc pe altă lume. Toți știu de toate, numai parcă eu nu. Cum să nu știu că pe 5 mai este ziua bărbatului?… Asta e rușinea rușinilor! Mă trezesc dimineața, deschid calculatorul, pe facebook toată lumea era într-o stare de sărbătoare, cu poze care mai de care, cu urări de sănătate, comentarii peste comentarii, ce să mai… .

De dimineață toate gagicile erau cu la mulți ani! -ul în taste, care mai de care mai creative în mesaje și imagini. Mie mi-a plăcut una singură, care a pus o imaginea asta: Continue reading “Există un 5 mai bărbatatesc?”

E frumos ici`șea, dar nu prea! Diștracție cât cuprinde de zilele orașului Botoșani.


Mare chef a fost zilele astea la Botoșani cu ocazia zilelor orașului. S-au mutat iujurile la vedere, că-n parc erau tratate cu indiferență de cetățeni, s-au instalat mese, bancuțe, s-a pus și o scenă mare în centrul vechi al orașului și s-a dat drumul la bairam. Micul a sfârâit voios, berea zici că a curs din cer,iar voia bună a fost din belșug. Mai pe seară s-a dat drumul și la muzică, artiști locali, dar și de ăștia mai naționali, au încântat urechile rafinate ale spectatorilor.Trei zile, o sărbătoare continuă, simțită și de turiștii străini veniți pe ici`șea.

Acum, după ce s-a cam terminat cheful, rămâne în urmă o eternă problemă, mizeria. Oricum, asta a fost una din micile probleme ale bâlciului, nu de alta, dar Continue reading “E frumos ici`șea, dar nu prea! Diștracție cât cuprinde de zilele orașului Botoșani.”

Publicitatea anilor `30 si Micul Paris


Am văzut în seara asta pe facebook niște imagini tare interesante din istoria Botoșaniului.Poze de la începutul anilor 1900, până în prezent.Umblând din floare-n floare, am găsit niște imagini pe historia.ro, care ne dezvăluie niște lucruri tare interesante din anii `30 ai “Micului Paris” sau Bucureștiul de astăzi.

Perioada interbelică a fost una destul de bună pentru societatea românească.A fost o perioadă de continuă dezvoltare în aproape toate domeniile.Bucureștiului i se mai spunea și “Micul Paris”, datorită frumuseții acestuia.Oraș cu o economie în plină ascensiune, o societate care începea să cunoască gustul civilizației și o cultură ce începea încetul cu încetul să capete formă.Bineînteles, dacă lucrurile acestea sunt, publicitatea trebuia să își facă și ea locul în viața oamenilor. Tonul se dă în 1924 de către Regina Maria a României într-o reclamă în care aceasta laudă calitățile cremei “Pond’s Cold”. A fost prima persoană regală care a jucat într-o reclamă.Încetul cu încetul, publicitatea își capătă forma în radio dar și-n presa scrisa.Mai jos aveți câteva imagini cu niște reclame din vremea respectivă…

Continue reading “Publicitatea anilor `30 si Micul Paris”

Nu da cioara din mână pentru vrabia de pe gard!

Nu da cioara din mână pentru vrabia de pe gard!


Eu nu aș putea să fac ceea ce văd astăzi la televizor. Deși am trăin într-un mediu unde culoare roz nu a existat niciodată, totuși, nu pot face asemenea mârșăvie. Nu pot ieși, public, îndrumat de către bani, să aduc îndemne asupra poporului la o sinucidere. Este o sinucidere ce s-a întâmplat în ultima perioadă. De la toată șarada cu ieșirile în stradă și până la demisia de astăzi.

Îmi pare rău că, omul la foame și la disperare își pierde mintea și logica în gândire.Și mie îmi este foame, și altor cateva milioane de oameni, dar păcat că o parte din noi am luat-o pe miriște mai urât ca oile.

Păcat, banul, a ajuns o valoare mult mai presus decât patriotismul…

Era o vorbă odată, ” Societatea care nu învață din greșelile trecutului, se poate considera condamnată!”