Tag: Bucuresti

10 lucruri care-mi plac la Bucuresti

10 lucruri care-mi plac la Bucuresti


De cand am ajuns in Bucuresti, adica de vreun an si ceva, orasul asta m-a adoptat inca din prima zi. Intial, am plecat cu o doza de scepticism si cu morcovu-n fund, ca poate nu voi reusi sa ma acomodez, desi stiam de ce am ales sa studiez aici. Si ca mine, mai sunt inca cateva mii sau zeci de mii de studenti care au trecut prin situatia asta. De regula reteta-i compusa dintr-una bucata persoana visatoare si care vrea ceva de la viata, venita dintr-un oras cu mult mai mic decat Bucurestiul si care nu e obisnuita cu viata asta agitata, dar e dispusa sa o faca. Povesteam aici, cum a fost atunci cand am venit in Bucuresti prima data singur. De atunci lucrurile s-au mai schimbat.

Foarte multa lume vorbeste despre Bucuresti de parca ar fi fratele mai mic al Cernobilului, ca un oras fara farmec si sens. De unde atata bucurie pe capul lor, nu stiu, dar eu stiu sigur ca nu voi avea cum sa le dau dreptate. Eu am cele 10 motive ale mele pentru care-mi place Bucurestiul. Continue reading “10 lucruri care-mi plac la Bucuresti”

Politica pe strazile Bucurestiului. Reportaj cu unul din oamenii strazii

Politica pe strazile Bucurestiului. Reportaj cu unul din oamenii strazii


Anul trecut am avut de facut un proiect pentru o materie la facultate. Ni s-a spus sa facem un material in care sa scoatem in evidenta nivelul de implicare politica a clasei de jos, parerea acesteia si cum o percepe. Materialul deja il aveam, asa ca n-am mai stat mult pe ganduri. Am ales sa ma axez pe oamenii strazii din Romania. M-am plimbat ceva prin tara asta si am vazut multe, dar unul din lucrurile care m-au impresionat cel mai mult, a fost faptul ca am dat de foarte multi oameni ai strazii inteligenti si cu studii.  De mic am avut in minte faptul ca oamenii strazii nu au studii, nu stiu prea multe si au fost napastuiti de viata, fiind cea mai joasa treapta a societatii din toate punctele de vedere. M-am inselat, mintea imi era necoapta, iar gandirea de copil imi oferea de fiecare data cate un soc, atunci cand stateam de vorba cu ei si vedeam ca lucrurile nu sunt chiar asa, la prima mana si mai usor de inteles, poate. Continue reading “Politica pe strazile Bucurestiului. Reportaj cu unul din oamenii strazii”

Taxi-n Bucuresti…

Taxi-n Bucuresti…


De regula cand mergi taxiul, mai ales in Bucuresti, trebuie sa devii un fel de vanator. Incepi de la alegerea masinii, cateva priviri taximetristului pe care sa-l alegi, sa iti faci o prima impresie despre el, daca se poate, iar dupa ce l-ai ales, te urci si ii spui unde vrei sa te duca. Problema e ca sistemul asta de analiza, cel putin la mine, n-a prea dat roade in marea parte a ocaziilor, iar experienta mea cu taxiurile in Bucuresti a fost una, putin nefericita. Continue reading “Taxi-n Bucuresti…”

Ideo Ideis 2013 : E despre tine. Cateva idei dupa festival.

Ideo Ideis 2013 : E despre tine. Cateva idei dupa festival.


ideo ideis 2013 poze

Cum spune si titlul, anul acesta, in ciuda faptului ca nu imi era pus in program, am fost la Ideo Ideis. Am plecat din Botosani intr-o sambata dimineata la ora 6, eu un coleg si o colega. Eram rupti in gura de somn si habar n-aveam pe ce lume suntem, sau cel putin eu, pentru ca am uitat spre rusinea mea cum e sa te trezesti dimineata devreme, dar eram constient ca la capatul drumului ma asteapta un premiu, Ideo Ideis. Drumul a fost foarte frumos, am ras, am glumit, ne-am stresat unii pe altii cu muzica sau cu pauzele mele de tigara, am dat buzna la mancare in Buzau mai ceva ca niste tatari flamanzi si ne-am bucurat de calatorie. M-am bucurat si de mersul bara la bara de pe centura Bucurestiului, lucru care mi-a readus aminte ce ma asteapta din nou din toamna la facultate: aglomeratie si mult stres, dar intr-un final am ajuns la destinatie. Acolo, distractia, voia buna, entuziasmul si teatrul erau la ele acasa. Continue reading “Ideo Ideis 2013 : E despre tine. Cateva idei dupa festival.”

Dupa o saptamana de stat acasa…

Dupa o saptamana de stat acasa…


… Poate ca multi s-ar astepta sa incep a face o lista scurta spre foarte lunga cu motive de ce m-as intoarce inapoi la Bucuresti.

Nu, tura asta nu se intampla asta! M-am intors de aproape o saptamana acasa, in Botosani. N-am crezut niciodata ca  acasa  poate suna atat de bine. Orasul a ramas aproape la fel. Cum l-am lasat, asa l-am si gasit. De regula, intr-un oras mic, daca se face vreo schimbare, e ca se mai deschide vreo crasma sau club nou, altceva nu.In Botosani se fac sensuri giratorii aproape in fiecare intersectie. E amunzat si imi place!  In fiecare intersectie sa fie sens giratoriu. O sa se mearga ca-n branza. E mai curat ca Bucuresti, logic, este de asteptat. E mult mai linistit si mult mai calm.Botosaniul asta e bun pentru petrecut batranetea.

Mancarea de acasa, e mancarea de acasa! Si daca ar sta sa-ti gateasca o suta de bucatari, de cele mai multe ori, mancarea facuta de mama e de neegalat! Inainte sa plec la Bucuresti nu punea sare aproape deloc in mancare. Eu acolo m-am dezobisnuit sa mananc nesarat, iar cand am ajuns aici am constatat cu stupoare ca mama pune sare in mancare.

La facultate 90% dintre studenti uita de alimentatie, adica de mancare. Mananci cand apuci, iar daca apuci, in “meniul zilei” sigur se afla si un covrig din ala datator de Ulcer sau sora-sa mai mica, Gastrita.Apoi mai vin cateva cafele, o cola, alergatura, plus un curs si eventual inainte sa ajungi acasa seara, mai bei o bere. Nu am mai pus tigarile, pentru-ca astea se integreaza in cuvantul mancare, de cele mai multe ori.  Cand am ajuns in Botosani, mama m-a trecut pe dieta. Doua zile am mancat numai fructe. N-am mancat tot anul fructe, cate am mancat in Botosani in doua zile. Da mi-a prins bine. Au fost vreo doua trei mici problemute pana m-am obisnuit cu regimul ( :)) ) , dar dupa m-am dat pe brazda.

Dupa o saptamana de stat acasa, inca nu m-am plictisit si mare lucru nu am facut. Pur si simplu am stat. Probabil mi-am descoperit vreo latura mai familista si probabil ca de aceea scriu si articolul la o ora cand stiu ca traficul generat de catre facebook sau alte platforme, e destul de mic. :d

Vara asta poate fac un tur de manastiri, daca o sa fie fonduri si posibilitati si  poate fac rost de bani si-mi incep documentarul.

Apropo, cu mare mandrie spun ca azi n-am fumat deloc. DELOC! Beau ceai de musetel cu tei intr-o prostie, poate de aceea. Totusi, mi-e si mie mirarea ca nu am simtit nevoia sa fumez. E un pas mare pentru mine, un pas mic pentru ceilalti!

Botosani
Fotografii Botosani
Moldovean in sesiune… Sau despre ea in general.

Moldovean in sesiune… Sau despre ea in general.


– Ce faci ma, ai zis ca inveti?

-Invat, cum nu invat!?…

-Pai esti pe facebook…

-Cine eu?… Pleaca ma de aici!

-Da ma, te likeuesti cu lumea in continuu…

-Conspiratii, eu invat!… 

Cam asa se rezuma sesiunea.Primul an de studentie si la mine.Acum vad si eu cu adevarat tainele sesiunii si dau dreptate unor prieteni, care anul trecut imi spuneau pe-un ton parintesc – cand eu eram a 12-a si ma chinuiam cu matematica de bacalaureat– ” Flacau, ohoo, sa fii tu sanatos.BAC-ul e nimic pe langa sesiune!“. Ziceam si eu ca si Costel de la Deko ” Cat cacat poti sa manaci frate?!… Tu stii cum arata o limita si o derivata?!” . Normal ca nu stia.A fost la socio-umane. Bine, in principiu a a cam avut dreptate.

Pe scurt asa… Continue reading “Moldovean in sesiune… Sau despre ea in general.”

Iarna circulam in ritm de ” Doamne ajuta!”

Iarna circulam in ritm de ” Doamne ajuta!”


“Iadul Alb” ne-a surprins din nou.Dupa cum zicea odata Bordea, ne ia pe nepregatite fix cand nu ne asteptam… In decembrie. Dupa 9 ore facute de la Botosani la Bucuresti, ma bucur c-am ajuns acasa, precum se bucura niste calatori nefericiti desprinsi din “Dezastre in aer”.Cum traversezi dintr-o regiune intr-alta, intampini tot felul de lucruri, care pana la un punct is amuzante…  Continue reading “Iarna circulam in ritm de ” Doamne ajuta!””

Ventrilocul – Eduard Sandu si ” Romeo “

Ventrilocul – Eduard Sandu si ” Romeo “


Pe Eduard l-am vazut in cateva piese de teatru la Botosani, cand inca mai era actor la Teatrul din Botosani.A fost unul din seria de actori, care au renuntat la viata de actor “de provincie“, desi poate formularea suna putin dura, dar nu are vreo tenta ce ar leza talentul sau pasiunea pentru teatru a celorlalti, ci ma refer la partea strict financiara.

Hotarat sa-si faca o cariera proprie, Eduard este primul ventriloc din Romania. Am auzit prin Botosani ca s-ar fi apucat de treaba asta, dar n-am apucat sa-l fi vazut niciodata .De actor bun stiam ca e, dar azi am vazut ca e si un ventriloc bun ( bine, tot din actorie e si asta… )…  Continue reading “Ventrilocul – Eduard Sandu si ” Romeo “”

Teoria formelor fără fond…

Teoria formelor fără fond…


… sau pretenții de oameni civilizați, cu spirit civic și mereu săritori, doar cu vorba. Căcăm baloane doar ca să părem interesanți, dar nimeni din noi nu face nimic, niciodată.Pretenții fără nicio bază, pentru-că îs doar la stadiul de vorbe, tot timpul.

Este un exemplu clasic, care arată cât de stricat acționăm în situațiile acestea. Suntem indiferenți, egoiști, nepăsători și refuzăm să deschidem ochii, să vedem realitatea și să acționăm.

Exemplul cu bicicleta este unul relativ, dar oamenii reacționează așa și în situații mai grave.Se feresc să scheme poliția, salvarea sau pompierii când este nevoie, crezând că dacă formează 112, cineva o să vină în spatele lor și o să-i snopească în bătaie.

Să n-aveți pretenția de a trăi mai bine, pentru-că sincer, cu parere de rău o spun, genul ăsta de societate sau grupuri de oameni, să nu generalizez prea mult, își merită soarta!…  Continue reading “Teoria formelor fără fond…”

Vine vine primăvara, avem gropi în toată țara!


Iarna asta la cât de greu s-a mers, nu mi-a mai trecut prin cap să mă gândesc și la gropile de după.Un semn l-am primit acum o săptămână când am văzut la știri, așa… informativ, că au început să apară vechile noastre gropi.Legea-i ca primele să răsară în București, obligat-forțat.El e tata lor!

Gândul, ne arată ce mândrețuri de gropi avem.Dolofane, adânci ca o adevarata… gaura 🙂 si nascute exact în locul potrivit. Continue reading “Vine vine primăvara, avem gropi în toată țara!”