Tag: lume

Noaptea Muzeelor 2013 din Bucuresti. Cateva impresii…

Noaptea Muzeelor 2013 din Bucuresti. Cateva impresii…


…Si asta nu datorita mie, ci prietenilor, care au tras de mine inca din timpul saptamanii si mi-au adus aminte aproape de fiecare data cand ma intalneam cu ei, ca sambata seara este Noaptea Muzeelor 2013 din Bucuresti. Cum din fire sunt putin mai… Comod si iubitor de somn, am incercat sa fentez, rusinos, iesirea la muzee.Nu prea mi-a mers, pentru ca am uitat sa dau telefonul pe Silent cand m-am pus la somn in mijlocul zilei. Asa ca, m-am avantat la o mica plimbare de seara in scop educativ. Desi nu am vazut prea multe muzee –doar doua–  zic eu, ca sunt cate ceva de povestit.

M-am pornit tarziu, dar am inceput cu Muzeul Militar National ” Ferdinand I”, Bucuresti, unde mi-am putut clati ochii cu diferite obiecte militare, incepand de la brevete de militar, documente, uniforme, arme si terminand, nu in ultimul rand, cu cateva tunuri si masini de lupta, parcate glorios in curtea muzeului. Am ramas placut impresionat de sectorul muzeului dedicat evenimentelor din 1989, care-ti trezesc fiori, dar in acelasi timp te fac sa intri in “starea de razboi” din vremea respectiva. Am putut vedea de la geci, arme, obiecte personale, uniforme apartinand eroilor nationali din 1989, pana la usa Comitetului Central al PCR, distrusa de gloantele revolutionarilor.

Totodata, am dat un ochi peste o editie a ziarului Scinteia, dinainte de Revolutie, iar apoi m-am uitat peste un articol al unui ziar romanesc imediat dupa `89, pentru a observa doza de “indoctrinare comunista” si cat a mai ramas din ea. Am ramas putin impresionat sa observ cum intr-un timp relativ scurt, tehnicile de propaganda raman aceleasi, doar interesul se schimba. Mi-am adus aminte de un lucru tare dragut pe care l-am invatat recent la facultate Continue reading “Noaptea Muzeelor 2013 din Bucuresti. Cateva impresii…”

Advertisements
Pseudolimite [Coldplay – Paradise]

Pseudolimite [Coldplay – Paradise]


Pur și simplu nu mă mai satur de ea! Nu mă mai satur pentru-că aici am regăsit sentimentul de libertate.Libertatea aia la care mulți dintre noi uităm să o mai luăm în considerare.

Dacă un animal poate, noi de ce nu am putea!?… Continue reading “Pseudolimite [Coldplay – Paradise]”

O exhaustivitate incoșcodoroșcibil de neînteles


De vreo 4 ani de zile nu mai am nicio speranță că vreo televiziune va da ceva bun la televizior.Emisiuni de divertisment pentru dobitoci, analize politice chiar și-n seara de Crăciun, documentare ce-ți spală creierul sau în cel mai bun caz ți-l îndobitocește cu informații eronate și multe altele.

Dintre toate astea, TVR1 a fost cred singurul post din grila de programe care a dat ceva bun în prima zi de Crăciun ( bine, cel puțin 2 ore).

Bun, dar nu aici am vrut eu să ajung, ci în altă zonă… Continue reading “O exhaustivitate incoșcodoroșcibil de neînteles”

Stau și mă gândesc că…

Stau și mă gândesc că…


…e amuzant când ieșim prin lume și se trezesc câțiva să facă câteva ironii, glumițe acide sau bancuri pe seama unora, atâta timp cât îs cu bun simț. Bine, aici mă refer la chestiile gen: comparații cu X, Y, Z etc. Spre exemplu(sper să nu se supere), am un prieten foarte bun căruia îi spunem în glumă uneori jewis pentru-că numele lui are tentă evreiască.Tipul e cât se poate de creștin-ortodox, păcătos ce-i drept și neplimbat pe la biserică, dar asta-i partea a doua.Unii capătă tot felul de porecle: țiganu`, țăranu`, în unele zone ale țării te strigă cu apelativul băi moldovene…!, băi ardeleanule…! și tot așa, sau clasicul apelativ specific moldovenilor, Wăi!  :X

Există categorii de bancuri pentru fiecare tip de om. La blonde rezolvăm treaba rapid. Pentru cei mai slab pregătiți mintal avem bancuri cu Bulă, mai sunt cuplurile care se încadrează la Ion și Maria, seria cu Alinuțe(clasicele Alinuțe 8-> ), bancurile cu unguri, moldoveni, ardeleni și restul regiunilor țării, alea cu polițiști pentru cei mai drepți decât legea românească depozitată între 4 scânduri, plus multe altele. Unii oameni se supără, alții țin la glumă.Acum, vin cu o întrebare prostească tare… Continue reading “Stau și mă gândesc că…”

Timelapse – LA Night


Mereu rămân cu gura căscată când văd câte un video din ăsta. Te linişteşte şi reuşeşte să pună pe gânduri până şi pe cel mai nesufletist om.Îmi place să văd acţiunile oamenilor derulate pe o perioadă mai mare de timp.

Apropo, un film de genul, după cum o spune şi autorul în descriere, durează cam 6 luni, poate chiar mai mult.Nu sunt filmări, ci fotografii.

Continue reading “Timelapse – LA Night”

Iniţiative sociale de succes! Cum să aduni un ” Da!” de la 2.500 de elevi? :))


Uite aşa :  :))

Iniţiativa se vede de cine e luată.De un ” adik“, prin urmare pe 10 mai se propune zi de chiul.Îs curios să văd câţi o să facă treaba asta… :)) Continue reading “Iniţiative sociale de succes! Cum să aduni un ” Da!” de la 2.500 de elevi? :))”

Religia, curent pertinent în secoulul ateismului


O sa încerc să abordez un subiect mai delicat.Dintotdeauna mi-a plăcut să cunosc adevărul, chiar dacă nu am aflat lucruri prea frumoase sau prea încurajatoare.Mereu am vrut să găsesc răspunsuri la cele mai grele întrebări ale omului şi să înţeleg cum funcţionează mecanismele şi mintea omului.

Mă gândeam la credinţă.Mai precis la religia creştină, la Dumnezeu.Am să încep cu o glumă ca să pot face o legătură pertinentă.

Vasile îl întreabă pe Ion:  Continue reading “Religia, curent pertinent în secoulul ateismului”

La limita foamei, previziuni către viitor de la Preşedintele Băncii Mondiale


Economia mondială este la ” un şoc ” distanţă de o criză alimentară de proporţii, poate cea mai mare criză alimentară de până acum,  a spus preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick.Voci importante spun că preţul alimentelor a crescut enorm de mult în acest an, trecând de recordurile anilor precedenţi (1933, 1991, 2008) din cauza diferitelor contexte globale precum cele economice, dar şi a noilor războaie izbucnite în zonele ce ofereau anumite alimente de bază lumii.

Scumpirea petrolului s-a datorat cel mai mult din cauza conflictelor armate din Libia şi Orient.Acum, alimentele şi-au majorat preţul mult prea mult pentru posibilităţile populaţiei mondiale.Cifrele spun că anul trecut 44 de milioane de oameni au trecut sub pragul sărăciei, urmând ca anul acesta să se mărească cu încă 10 milioane.

Ţările exportatoare de alimente au avut în acest an o recoltă mult sub nevoile oamenilor.De asemenea stocurile de rezervă sunt insuficiente pentru a asigura oamenilor hrana şi pentru a menţine preţul alimentelor pe piaţă mai scăzut.Diferiţi factori precum: o cădere economică, vremea, un nou război într-una din ţările de bază exportatoare de alimente, ar duce lumea într-un nou colaps, de această dată, alimentar.

Aceste informaţii s-au făcut oficiale în urma unei şedinţe a Băncii Mondiale şi a Fondului Monetar de Investiţii.Aceştia se opun interzicerii exportului, metodă practicată de unele state pentru a menţine preţul artificial scăzut.Metoda care dă rezultate, dar nefiind o metodă sigură şi pe moment, aceasta iese din discuţie în cazul unui colaps.

Practic, în viziunea mea, asta e un fel de ” Nu mai cheltuiţi banii ca idioţii, că imediat o să vi se facă dor de o pâine şi nu o să aveţi cu ce o lua!”. Noile războaie, precum cel din Libia şi Orient, sunt rzboaie economice, conflicte ce duc către majorarea preţurilor şi îmbogăţirea marilor oameni ai lumii şi a companiilor acestora.Un nou război, sau o afirmaţie ce să bage frica în agricultori, ar produce o criză alimentară mondială de proporţii, precum cea economică sau poate chiar mai rea ( e vorba de mâncare, nu de bani).

sursa foto: patriotism.md

De ce contează pentru mine calitatea articolelor?


În aceşti 3 ani de când sunt în blogosferă, am învăţat şi căpătat cunoştinţe cu privire la modul de scriere şi de a-ţi atrage publicul către produsul pe care-l promovezi.Am învăţat ca nu o să reuşeşti niciodată să acoperi cu un blog personal toate nişele, pentru-că vor fi alţii care sunt mult mai bine pregătiţi în domeniul respectiv.

Am experimentat diferite nişe, dar până la urmă, tot blogul personal l-am considerat a fi mult mai bun şi eventual mult mai profitabil în cazul în care doresc să obţin vreun venit din articolele pe care le scriu.

Timpul nu mi-a permis în aceşti ani să păstrez un singur blog şi să continui cu el până la un moment dat când voi considera că nu mai vreau să scriu.Am considerat că un lucru început, adus la un anumit nivel şi abandonat din cauza timpului, nu mai merită pentru a fi reconstruit, decât în foarte puţine cazuri.Am tot schimbat platforme, nume, nişe, grupuri de bloggeri şi aşa am ajuns să învăţ multe lucruri, care zic eu că îmi vor folosi nu numai în blogosferă ci şi în viaţa de zi cu zi.

Aşa am învăţat că superficialitatea şi lucrurile făcute în grabă sau făcute doar de dragul de a fi făcute, nu vor da niciodată rezultate prea bune.Întotdeauna mi-a plăcut să am nişte articole de calitate.Am preferat să nu scriu, decât să postez articole doar pentru a creşte în Google.Am preferat ca cercul meu de cititori să fie nişte oameni cu care pot vorbi.Nişte oameni cu care pot dezbate un subiect destul de interesant, care să aibă nişte argumente pro sau contra ideilor mele.Nu m-am supărat niciodată din critica primită prin comentarii atâta timp cât aceasta a fost constructivă.Nu m-am supărat niciodată dacă cineva a avut o altă părere decât a mea.Ba dimpotrivă! Atunci îmi dau seama că oamenii ăia îmi citesc blogul din plăcere.Am preferat să am 40 sau 50 de cititori fideli, decât 300 care să intre doar pentru a lăsa comentariu pentru a fi indexaţi mai bine în Google sau pentru a-şi promova blogul.

Niciodată nu am să pot scrie articole gen ” ce mâncăm azi? mi s-a făcut poftă de x”, ” voi credeţi în Bau Bau?” şi lucruri de genul care să îmi atragă comentarii ” generate ” pe bandă rulantă.Poate sunt sucit, dar nu e chiar aşa.Chit că nu o să am o creştere prea rapidă, sau altele, dar metoda asta a dat tot timpul roade în a-mi creea cititori fideli şi a-mi atrage oameni calumea pe blog.